Boli ale țesutului conjunctiv cu afecțiuni imune, Boala mixtă de țesut conjunctiv

În cazul în care nervii sunt afectați pot să apară amorțeala, paresteziiledurerea, senzația de arsură și slăbiciunea în teritoriul inervat de nervul respectiv.

Cu toate că nu se cunoaște cauza exactă care declanșează o boală autoimună, există o serie de factori care cresc predispoziția pentru acest tip de afecțiune. Proteinele din alimente, de obicei cele de origine animală, pătrund în circulația sanguină ca urmare a existenței unei modificări la nivelul membranei intestinale, care produce o creștere a permeabilității la acest nivel. Organismul fabrică anticorpi împotriva proteinelor străine, dar aceștia atacă și proteinele proprii organismului cu structură asemănătoare din articulațiirinichipielepancreasneuronirezultând boli autoimune caracterizate prin distrugerea acestor țesuturi artrită reumatoidă, lupus eritematos, sindrom nefroticpsoriazisdiabet zaharat tip 1, scleroză multiplă.

Afectarea sistemului nervos central poate determina accidente vasculare cerebrale și convulsii. Nu există momentan teste de laborator specifice care să confirme diagnosticul de poliarterită nodoasă, prin urmare diagnosticul se va face după analiza amănunțită a rezultatelor testelor uzuale și testelor specifice pentru boli autoimune și după eliminarea tuturor entităților de diagnostic diferențial pe baza simptomelor clinice și examenului fizic.

Testele de laborator care pot ajuta la confirmarea diagnosticului sunt: arteriografia, hemoleucograma, testele de inflamație VSH, Proteina C reactivă și biopsia tisulară din zonele afectate.

Tratament Tratamentul este specific unei boli autoimune și cuprinde medicamente supresoare ale sistemului imunitar precum steroizii din categoria cărora face parte prednisonul.

BCV - Bunăstare cardio-vasculară

Foarte frecvent se utilizează medicamente tot cu aceeași funcție de supresie a sistemului imun din clasa citostaticelor precum ciclofosfamida. În cazul în care poliarterita nodoasă se declanșează la un pacient cu hepatită acută virală, tratamentul poate presupune plasmafereză și medicație antivirală.

În general simptomele se atenuează dacă hepatita este tratată corect și încărcătura virală este minimă sau inexistentă.

Tratamentele curente precum steroizii și alte medicamente supresoare ale sistemului imun ca ciclofosfamida cresc durata de supraviețuire pe termen lung. Cele mai grave complicațiia par la nivel renal și la nivel gastrointestinal.

Meniu de navigare

Alte complicații posibile includ infarctul, necroza intestinală și perforația intestinului cu peritonită, insuficiența renală și accidentul vascular cerebral. În lipsa tratamentului prognosticul este foarte prost. Psoriazisul este o boală tegumentară foarte frecventă care determină apariția de pete roșii pe piele însoțite de descuamare în jurul zonelor afectate.

Este o boală cronică, iar 1 din 20 de pacienți cu psoriazis va dezvolta artrită asociată cu afectarea tegumentară. În majoritatea cazurilor psoriazisul apare înaintea artritei. Simptome Artrita psoriatică poate fi ușoară și poate afecta puține articulații.

Cele mai afectate sunt articulațiile interfalangiene de la nivelul degetelor mâinilor și picioarelor. În anumite cazuri mai rare artrita psoriatică poate fi foarte gravă cu afectarea majorității articulațiilor, incluzând articulațiile coloanei vertebrale.

Simptomele vertebrale includ senzația de amorțeală și înțepenire a spatelui, arsuri și durere. Apar cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale lombare și la nivelul articulațiilor sacroiliace, ceea ce determină efectuarea diagnosticului diferențial cu spondilita ankilozantă. De cele mai multe ori pacienții cu artrită psoriatică nu se prezintă doar cu manifestările articulare, ci și cu manifestările cutanate și ale fanerelor specifice psoriazisului.

De cele mai multe ori pielea devine din ce în ce mai afectată în apropierea și în timpul episoadelor de artrită. Se pot efectua radiografii ale articulațiilor simptomatice.

Tratament Se va face tratament simptomatic pentru ameliorarea durerilor articulare și a inflamației articulare cu antiinflamatoare nonsteroidiene. Artritele psoriatice mai grave vor fi tratate cu medicamente mai puternice denumite medicamente antireumatice modificatoare ale bolii DMARD care includ: leflunomida, metotrexatul și sulfasalazina. Au apărut noi medicamente care blochează o proteină inflamatoare numită factor de necroză tumorală.

Acestea au început să fie utilizate pe scară largă în tratamentul bolilor autoimune cu afectare articulară, prin urmare și în tratamentul artritei psoriatice. Aceste medicamente sunt: adalimumab Humiracertolizumab CimziaEtanercept Enbrelgolimumab Simponi și infliximab Remicade. Rareori este necesar tratamentul chirurgical pentru înlocuirea sau tratarea articulațiilor foarte afectate.

Pacienții sunt sfătuiți să apeleze la kinetoterapie pentru menținerea mobilității articulare. Se poate face de asemenea termoterapie cu alteranța de băi calde și reci. Prognosticul bolii este în general bun, deoarece la majoritatea pacienților boala este în general ușoară și afectează puține articulații. La anumite persoane însă afectarea este gravă și poate duce la deformări ale mâinilor, picioarelor și coloanei vertebrale.

Tratamentul început devreme poate ameliora durerea și preveni afectarea și deformările articulare chiar și pentru cazurile foarte severe boli ale țesutului conjunctiv cu afecțiuni imune artrită psoriatică. Poate afecta remedii simple pentru durerile articulare asemenea și organele.

Cauza artritei reumatoide este necunoscută însă este o boală autoimună încadrată în sfera colagenozelor. Sistemul imun produce autoanticorpi care atacă propriile structuri și celule ale corpului.

Artrita reumatoidă poate să debuteze la orice vârstă însă debutul apare cel mai frecvent la adulții de vârste medii. Femeile sunt afectate mai frecvent decât bărbații.

Boala mixtă de țesut conjunctiv

Infecțiile, moșterirea genetică și modificările hormonale ar putea fi factori implicați în etiopatogenia acestei boli. Simptome Artrita reumatoidă afectează articulațiile corpului bilateral și simetric.

Articulațiile de la nivelul antebrațului, degetelor, genunchilor, piciorului și gleznelor sunt cel mai frecvent afectate. Boala începe în general gradat, de obicei cu dureri minore articulare, senzație de înțepenire și amorțeală la nivel articular și stare generală de fatigabilitate.

Articulațiile devin calde, tumefiate și senzația de înțepenire persistă dacă persoana nu își mobilizează articulația respectivă.

Spondilita ankilozantă

Durerea articulară este în general resimțită bilateral și simeric la aceleași articulații. Cu timpul articulațiile își pierd mobilitatea și se deformează.

Alte simptome includ: durere toracică în inspir semnul unei pleurezii uscăciunea ochilor și a cavității bucale sindrom Sjogren arsuri oculare noduli la nivel subcutanat în general semn de boală severă amoreală, parestezii și senzația de arsură la nivelul mâinilor și picioarelor dificultăți de adormire datorită durerii articulare intense. Nu există teste specifice care să ateste diagnosticul de poliartrită reumatoidă.

Sindromul Marfan - o boală genetică care cauzează fibrilină anormală. Sindromul Ehlers — Danlos - defect în sinteza colagenului tipul I sau III determină deteriorarea progresivă a colagenilor, cu diferite tipuri de EDS care afectează diferite situri ale corpului, precum articulațiile, valvele cardiace, pereții organelor, pereții arteriali. Osteogenesis imperfecta boală osoasă fragilă - cauzată de colagen de calitate slabă sau cantități insuficiente de colagen normal în primul rând de tip Inecesare pentru oase sănătoase, puternice și pentru alte țesuturi conjunctive. Sindromul Stickler - afectează colagenul în primul rând tipul II și XI și poate avea ca rezultat un aspect facial distinct, anomalii oculare, pierderea auzului și probleme articulare.

Majoritatea pacienților cu poliartrită reumatoidă pot avea modificate anumite valori ale analizelor uzuale și specifice pentru bolile autoimune însă alți pacienți se pot prezenta cu toate valorile analizelor normale. Există două teste de laborator care ajută foarte mult la susținerea diagnosticului: factorul reumatoid și anticorpii anti CCP.

Tratament Tratamentul pentru poliartrită reumatoidă se face pe toată durata vieții și presupune tratament medicamentos, kinetoterapie, exerciții fizice, educația pacientului și posibil chirurgie. Tratamentul agresiv început precoce poate încetini distrugerea articulațiilor.

Medicamentele antireumatice modificatoare ale activității bolii DMARD sunt în general primele prescrise acestor pacienți. Sunt prescrise alături de odinhă, exerciții de îmbunătățire a mobilității articulare și antiinflamatoare non-steroidiene. Leflunomida Arava și cloroquina se folosesc de asemenea.

Boala mixtă de țesut conjunctiv Definiție Simptomele bolii mixte de țesut conjunctiv este o combinație de semne și simptome ale câtorva boli lupus primar, sclerodermia și polimiozita. Așadar, boala este numită câteodată boală de suprapunere. Simptomele fiecărei boli nu apar odată, ci treptat în câțiva ani, ceea ce face diagnosticarea bolii mixte de țesut conjunctiv complicată. Semnele timpurii afectează în general mâinile, făcând degetele umflate și vârfurile degetelor albe și amorțite, și mai târziu pot fi afectate și unele organe plămâni, inimă și rinichi. Din moment ce nu există un tratament pentru această boală, există un singur tratament pentru simptome cu medicamente.

Aceste medicamente însă pot avea efecte secundare foarte puternice, de aceea pacientul va boli ale țesutului conjunctiv cu afecțiuni imune o evaluare atentă înainte de începerea tratamentului și reevaluări constante pe durata tratamentului. Cu toate că antiinflamatoarele non-steroidiene calmează durerea cu succes, pe termen lung acestea pot cauza probleme gastrice precum ulcer și sângerări precum și posibile probleme cardiace.

Bolile autoimune: cauze și diagnostic

Celecoxibul Celebrex este un alt medicament antiinflamator non-steroidian foarte eficient însă are ca efecte secundare infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Prin urmare înainte să primească aceste medicamente trebuie să se stabilească dacă pacientul este la risc de a suferi din cauza efectelor secundare.

Medicamentele antimalarice precum hidroxicloroquina Plaquenil au fost folosite cu succes și în tratamentul poliartritei reumatoide, fiind incluse în terapie în asociere cu metotrexatul.

Beneficiile acestui medicament se văd însă în timp, pacientul observând ameliorarea simptomelor după câteva săptămâni sau luni de tratament. Corticosteroizii sunt foarte eficienți în reducerea tumefacției și a inflamației articulare.

• Bolile autoimune: cauze și diagnostic Adăugat la 12 Octombrie Ce sunt bolile autoimune?
• În evoluţia leziunilor distingem următoarele fenomene fiziopatologice: a răspuns imun aberant — hiper-γ-globulinemie, titruri crescute de autoanticorpi circulanţi; b vascularită autoimună; c degenerescenţă fibrinoidă a ţesutului conjunctiv.

Însă datorită efectelor secundare pe termen lung, corticosteroizii ar trebui luați doar pe o perioadăs curtă de timp și în doze cât mai mici posibil.